De câte ori nu am auzit că furia este normală și naturală? Dar în momentul în care ne aflăm în mijlocul furtunii de furie, această idee mai mult ne enervează, corpul este asemenea unui nor negru care tună și fulgeră, iar mintea noastră este blocată și nu mai generează nicio idee. Viața ne este construită astfel încât copiii, partenerii de viață, colegii, clienții, toți cei din jurul nostru se așteaptă ca noi să fim calmi, echilibrați și fără niciun exces comportamental. Iar evenimentele recente pun pe fiecare dintre noi o presiune atât de mare încât uneori avem impresia că, la cel mai mic stimul, starea noastră interioară se încinge asemenea unei mașini de curse care în 3 secunde capătă o viteză de 100 km/oră. Și, de parcă acestea nu ar fi de ajuns, starea noastră fragilă de „zen” ne este deseori provocată de așteptarea celorlalți ca noi să le înțelegem și conținem furia și poate chiar să îi „învățăm” cum să o gestioneze. Iar, „cireașa de pe tort” este că relația noastră cu furia este un criteriu important în auto-evaluare și, prin urmare, dacă avem o relație bună cu ea ne merge bine, iar dacă ne simțim acaparați de ea ne simțim extrem de frustrați și iritați.
Mulți dintre noi au o percepție greșită potrivit căreia furia este o emoție inerent rea. Acesta este motivul pentru care furia este o problemă atât de mare pentru atât de mulți dintre noi. Atunci când e negată și reprimată prea mult timp (exact la fel ca stresul), de obicei sfârșește prin a duce la conflicte emoționale și produce, de asemenea, probleme majore de relație. Furia – fie că duce la erupții și la conflict deschis, fie că se acumulează în interior și este exprimată în moduri mai puțin directe – devine toxică pentru viața noastră.
Părinți, profesori, educatori, medici, manageri, politicieni, antrenori sportivi și producători de filme vor cu ardoare metode mai bune de gestionare a furiei. Însă nu doar frica de a cădea victimă furiei necontrolate a altora stârnește interes. Ci, din ce în ce mai multe persoane spun că le este greu să își controleze frustrările tot mai mari.
Freud însuși considera furia reprimată ca fiind o cauză majoră a depresiei. Până și Buddha, acum mai mult de 2000 de ani în urmă a spus despre furie ceea ce sună și acum la fel de adevărat ca atunci: „Să ții furia în tine e ca și cum ai ține un cărbune încins cu intenția de a-l arunca în altcineva; tu ești cel care se arde!”. Și Mark Twain vorbea despre pericolele menținerii furiei purulente: „Furia este un acid care poate face mai mult rău vasului în care e depozitată decât oricărui alt lucru pe care e turnată”. Studiile medicale au susținut aceste analogii, concluzionând că anumite boli fizice și chiar decesul prematur au o legătură cu formele extreme de furie. Este important să ținem cont că totuși furia nu este neapărat rea dacă este canalizată adecvat și stimulează acțiuni constructive. În acest caz, furia nu ne prejudiciază sănătatea.
Pentru a descrie diferitele grade de furie se folosesc diverse denumiri, de la „frustrare” și „iritabilitate” până la „mânie”. Depresia poate fi cauzată de furia orientată către propria persoană. Apatia este deseori rezultatul furiei cronice reprimate.
În afară de cauzele ei sociale și economice frecvent discutate (cum ar fi numărul mic de resurse raportat la populație), cred că există o serie de alte tendințe ce alimentează preocuparea generală față de această emoție:
Senzația de eliberare emoțională poate fi utilă în ceea ce privește emoții precum tristețea și regretul atunci când ne oferim spațiul și permisiunea de a plânge și de a ne văita. Dar când, în mod inevitabil, furia începe să iasă la suprafață, ne putem simți total neajutorați, simțind că viața ne poate conduce către un ocean de emoții nefamiliare (și periculoase), fără instrucțiuni și fără colac de salvare!
După ani întregi de luptă cu propria furie în care putem simți dispreț de sine și vinovăție paralizantă, la un moment dat ne putem da seama care este esența problemei: încă nu am dobândit și nu am utilizat aptitudinile necesare pentru a ține furia sub control. De la vârsta crizelor de isterie din copilărie, ne formăm obiceiul să ne ținem aceasta emoție sub lacăt. Nimeni nu a avut timp sau suficientă înțelepciune să ne învețe cum să ne controlăm izbucnirile de furie: de cele mai multe ori, părinții noștri au fost ocupați și preocupați de propriile frustrări, pe care le-am văzut (și le-am simțit!) exprimate între o manieră necontrolată și violentă. Pe vremea părinților noștri nu existau atâtea cărți de parenting și despre asertivitate.
Iată câteva exemple de factori din copilărie care e posibil să ne fie programat în minte reacții de furie inutile sau nepotrivite:
Ce experiențe din copilărie e posibil să fi avut o influență semnificativă asupra capacității tale de a-ți controla reacțiile de furie?
pe care e posibil să le practicăm în mod conștient sau inconștient. Ce ne sună cunoscut din această listă?
Cum vă manifestați furia în prezent?
Managementul furiei se referă la un proces. Ne poate ajuta să identificăm factorii de stres, pașii care ne ajută să rămânem conectați cu noi înșine chiar și în mijlocul furtunii furiei. Apoi, putem ajunge să gestionăm situațiile tensionate într-un mod constructiv, pozitiv.
Scopul managementului furiei este de a interveni asupra frecvenței și intensității resimțirii stării de furie, dar și a simptomelor resimțite în corp. În general, este imposibil să nu mai simțim deloc furie. Dar putem învăța să ne controlăm reacțiile (să fim activi, pro-activi și relaționali) și să răspundem într-un mod adecvat din punct de vedere social. Sprijinul unui profesionist poate fi de ajutor în acest proces.
Multe evenimente diferite pot face pe cineva supărat. Acestea pot include:
Furia poate duce la comportamente de exteriorizare. Acestea pot include certuri și crize de furie. Furia poate provoca, de asemenea, reacții interne. Internalizarea poate include îmbufnarea sau simptome acute ale depresiei. Unii dintre noi pot exprima furia prin agresivitate – funcție biologică a furiei – răspuns evolutiv care ne ajută să ne pregătim pentru a lupta împotriva amenințărilor.
Manifestările inadecvate de furie ne poate duce cu gândul la faptul că persoana în cauză are probleme de autoreglare mintală sau emoțională. De aceea, o strategie în managementul furiei este învățarea unor abilități pentru a ne încetini reacția la stimulul care ne provoacă furie. Încetinirea reacției conduce la crearea unui spațiu interior care să permită identificarea motivelor sentimentelor pe care le avem. Un alt aspect important este că rădăcinile furiei se pot afla în traume emoționale, în răni emoționale, în dependența părinților sau a noastră, în dolii neîncheiate sau în alte suferințe și probleme. O tendință des întâlnită este să găsim o soluție temporară și ușoară pentru a gestiona furia noastră. Calea cea mai scurtă și cunoscută nu este de cele mai multe ori și cea care ne conduce la adevărata cauză a furiei și de aceea simțim cum furia noastră crește și tot crește. Dacă acesta este cazul tău, lucrul cu un terapeut ar putea fi util.
Un grup pentru dezvoltarea unei relații sănătoase cu furia ne oferă un set clar de strategii, tehnici, instrumente pentru a ne poziționa corect și sănătos în relație cu noi înșine, dar și cu ceilalți, pentru a ne recupera numeroase resurse personale și spațiu interior necesar creșterii noastre. Grupul, de asemenea, oferă participanților un cadru securizant și plin de căldură și acceptare pentru eliberarea emoțiilor. În același timp, accentul se pune pe obținerea unor răspunsuri, soluții constructive, sănătoase – modalități sănătoase pentru a ne exprima furia și frustrarea. Participanții vor fi încurajați să examineze ce le declanșează furia și să devină conștienți de emoțiile lor la fiecare nivel de intensitate. Fiecare membru al grupului va avea ocazia să-și construiască o hartă a limitelor personale și un ghid de relaționare cu propria furie, urmărind cum relațiile cu persoanele dragi și cu cele din rețeaua noastră socială din care facem parte se îmbunătățesc.
În cadrul terapeutic și de dezvoltare din cadrul unui grup obținem o perspectivă clară asupra modului în care corpul nostru răspunde la evenimentele din trecut sau proiecțiile din viitor. De asemenea, activitatea grupului terapeutic se orientează spre identificarea mecanismelor de apărare care au ca efect declanșarea reacției de furie.
Furia intensă și frecventă poate duce la deteriorarea stării noastre psihice și fizice. Iar intervenția terapeutică în managementul furiei ajută la reducerea și controlul furiei. Acest lucru ne permite să reducem drastic nivelul stresului din viața noastră și, de asemenea, să putem reduce riscul problemelor grave de sănătate, a somatizărilor. O atenție deosebită va fi acordată tendințelor dezadaptative, autocritice, care pun presiune foarte mare pe noi.
„Furiosul crede întotdeauna că este în stare de mai mult decât poate”
Publilius Syrus
Din 19 aprilie 2022 deschid un grup online de terapie și dezvoltare personală ce va avea loc în fiecare zi de MARȚI, TIMP DE 10 SĂPTĂMÂNI, între orele 18.30-21.30 (3 ore).
Scopul acestui grup de terapie și dezvoltare personală vizează felul cum ne raportăm și gestionăm propriile noastre emoții negative și cu precădere furia, iar de aici fiecare va putea explora ce poate și ce nu poate face în încercarea de a-i ajuta pe ceilalți să gestioneze această emoție. Prin urmare, membrii acestui grup vor avea ocazia să găsească noi metode și strategii de abordare a furiei în lucrul cu propria persoană, dar și cu propriii copii, parteneri, clienți, colegi etc.
În sesiunile de lucru vor fi folosite tehnici experiențiale din psihodramă și din metoda ESPERE.
Ce îți oferă grupul de dezvoltare personală?
Principii ale grupului:
Înscriere: Mesaj pe email contact@tatianamorari.ro, comentariu mai jos la acest articol, Facebook Messenger sau Whatsapp la numărul de telefon 0764.815.898.
Confirmarea înscrierii la grup presupune o discuție (30 min) cu fiecare participant pentru a clarifica așteptările și detaliile logistice.
Valoare investiție: 2.550 lei 1.000 lei.
Poate fi achitată:
Bonusuri:
Facilitator: Tatiana Morari, trainer, psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în Psihodramă clasică și în metoda ESPERE.
COPYRIGHT TATIANAMORARI.RO