Pentru programare ședință psihoterapie tel. 0764.815.898 sau contact@tatianamorari.ro

Relația cu furia

De câte ori nu am auzit că furia este normală și naturală? Dar în momentul în care ne aflăm în mijlocul furtunii de furie, această idee mai mult ne enervează, corpul este asemenea unui nor negru care tună și fulgeră, iar mintea noastră este blocată și nu mai generează nicio idee. Viața ne este construită astfel încât copiii, partenerii de viață, colegii, clienții, toți cei din jurul nostru se așteaptă ca noi să fim calmi, echilibrați și fără niciun exces comportamental. Iar evenimentele recente pun pe fiecare dintre noi o presiune atât de mare încât uneori avem impresia că, la cel mai mic stimul, starea noastră interioară se încinge asemenea unei mașini de curse care în 3 secunde capătă o viteză de 100 km/oră. Și, de parcă acestea nu ar fi de ajuns, starea noastră fragilă de „zen” ne este deseori provocată de așteptarea celorlalți ca noi să le înțelegem și conținem furia și poate chiar să îi „învățăm” cum să o gestioneze. Iar, „cireașa de pe tort” este că relația noastră cu furia este un criteriu important în auto-evaluare și, prin urmare, dacă avem o relație bună cu ea ne merge bine, iar dacă ne simțim acaparați de ea ne simțim extrem de frustrați și iritați.

Mulți dintre noi au o percepție greșită potrivit căreia furia este o emoție inerent rea. Acesta este motivul pentru care furia este o problemă atât de mare pentru atât de mulți dintre noi. Atunci când e negată și reprimată prea mult timp (exact la fel ca stresul), de obicei sfârșește prin a duce la conflicte emoționale și produce, de asemenea, probleme majore de relație. Furia – fie că duce la erupții și la conflict deschis, fie că se acumulează în interior și este exprimată în moduri mai puțin directe – devine toxică pentru viața noastră.

Părinți, profesori, educatori, medici, manageri, politicieni, antrenori sportivi și producători de filme vor cu ardoare metode mai bune de gestionare a furiei. Însă nu doar frica de a cădea victimă furiei necontrolate a altora stârnește interes. Ci, din ce în ce mai multe persoane spun că le este greu să își controleze frustrările tot mai mari.

Freud însuși considera furia reprimată ca fiind o cauză majoră a depresiei. Până și Buddha, acum mai mult de 2000 de ani în urmă a spus despre furie ceea ce sună și acum la fel de adevărat ca atunci: „Să ții furia în tine e ca și cum ai ține un cărbune încins cu intenția de a-l arunca în altcineva; tu ești cel care se arde!”. Și Mark Twain vorbea despre pericolele menținerii furiei purulente: „Furia este un acid care poate face mai mult rău vasului în care e depozitată decât oricărui alt lucru pe care e turnată”. Studiile medicale au susținut aceste analogii, concluzionând că anumite boli fizice și chiar decesul prematur au o legătură cu formele extreme de furie. Este important să ținem cont că totuși furia nu este neapărat rea dacă este canalizată adecvat și stimulează acțiuni constructive. În acest caz, furia nu ne prejudiciază sănătatea.

Mesajul furiei este că „starea noastră de bine sau o persoană/un lucru la care ținem este în pericol”.

Pentru a descrie diferitele grade de furie se folosesc diverse denumiri, de la „frustrare” și „iritabilitate” până la „mânie”. Depresia poate fi cauzată de furia orientată către propria persoană. Apatia este deseori rezultatul furiei cronice reprimate.

Obiceiuri nesănătoase corelate cu furia:
  • crize de furie sau nervozitate la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit și orientate către persoane sau lucruri nepotrivite;
  • obiceiul de a ne înăbuși tensiunile și a rămâne tăcuți, nemișcați, „înghețați”, deprimați sau chiar bolnavi;
  • obiceiul de a ne plânge și a atrage noi abuzuri.
De ce a devenit furia o problemă pentru atâția oameni?

În afară de cauzele ei sociale și economice frecvent discutate (cum ar fi numărul mic de resurse raportat la populație), cred că există o serie de alte tendințe ce alimentează preocuparea generală față de această emoție:

  1. 1. în lumea întreagă mulți oameni se așteaptă să fie tratați cu respect și corectitudine;
  2. 2. libertatea de a ne exprima sentimentele și de a ne afirma când aceste așteptări nu sunt îndeplinite este percepută în tot mai mare măsură ca un drept al tuturor, atât în viața personală, cât și în cea publică;
  3. 3. foarte puține persoane au avut ocazia să învețe metode constructive de gestionare a furiei de la părinți, prin intermediul educației formale și nonformale sau prin practică.
„Vai cât de nedreaptă este viața cu mine!” versus „Am dreptul să simt ceea ce simt!”

Senzația de eliberare emoțională poate fi utilă în ceea ce privește emoții precum tristețea și regretul atunci când ne oferim spațiul și permisiunea de a plânge și de a ne văita. Dar când, în mod inevitabil, furia începe să iasă la suprafață, ne putem simți total neajutorați, simțind că viața ne poate conduce către un ocean de emoții nefamiliare (și periculoase), fără instrucțiuni și fără colac de salvare!

După ani întregi de luptă cu propria furie în care putem simți dispreț de sine și vinovăție paralizantă, la un moment dat ne putem da seama care este esența problemei: încă nu am dobândit și nu am utilizat aptitudinile necesare pentru a ține furia sub control. De la vârsta crizelor de isterie din copilărie, ne formăm obiceiul să ne ținem aceasta emoție sub lacăt. Nimeni nu a avut timp sau suficientă înțelepciune să ne învețe cum să ne controlăm izbucnirile de furie: de cele mai multe ori, părinții noștri au fost ocupați și preocupați de propriile frustrări, pe care le-am văzut (și le-am simțit!) exprimate între o manieră necontrolată și violentă. Pe vremea părinților noștri nu existau atâtea cărți de parenting și despre asertivitate.

Factori din copilărie

Iată câteva exemple de factori din copilărie care e posibil să ne fie programat în minte reacții de furie inutile sau nepotrivite:

  • părinții noștri își negau sau își înăbușeau furia?
  • am fost răniți, fizic sau emoțional, de un părinte sau o altă persoană importantă pentru noi care își pierdea adesea controlul?
  • am fost învinuiți că i-am făcut pe alții să se înfurie și să-și piardă controlul?
  • primele noastre încercări de a ne exprima furia au fost dezaprobate sau pedepsite pe nedrept? (de exemplu, părinții au încercat să ne calmeze crizele de furie într-un mod extrem de autoritar)
  • am fost încurajați să simțim și să ne exprimăm furia într-un mod „greșit”? (de exemplu, „Nu accepta așa ceva, dă-i una ca să se învețe minte!” sau „Nu are dreptul să îți facă așa ceva, dar nu lăsa să se vadă că ești supărat, găsește un mod de a te răzbuna atunci când nu se așteaptă!”)
  • i-am rănit pe alții cu furia noastră, dar ulterior am refuzat să fim ajutați pentru a o exprima într-o manieră mai puțin agresivă?
  • mintea noastră a fost alimentată cu o supradoză de imagini de furie violentă și distructivă prin intermediul mijloacelor media? (de exemplu: materiale video, reviste, melodii cu conținut violent etc. Astăzi, la orice oră dacă am deschide televizorul putem cu ușurință să găsim mesaje, imagini, expresii ale furiei.)
  • ni s-au dat adesea exemple de „martiri sfinți” care nu își pierdeau niciodată cumpătul sau nu simțeau nici măcar o umbră de furie? (de exemplu, convingeri religioase precum că am putea ajunge direct în rai dacă ne păstrăm o atitudine de acceptare, pasivă față de abuzuri?)

Ce experiențe din copilărie e posibil să fi avut o influență semnificativă asupra capacității tale de a-ți controla reacțiile de furie?

Obiceiuri formate în viața de adult

pe care e posibil să le practicăm în mod conștient sau inconștient. Ce ne sună cunoscut din această listă?

  • tendința de a ne feri de sau a ignora, experiențe care ne-ar putea declanșa furia;
  • asocierea cu oameni care au ceva de câștigat din reacțiile noastre programate (de exemplu, un șef căruia îi „place” să ne provoace furia sau un partener care ne iubește dacă „stăm cuminți și înghițim”);
  • avem un loc de muncă unde suntem plătiți pentru obiceiul nostru (de exemplu, sarcini de lucru care presupun calmarea clienților furioși sau înăbușirea violentă a protestelor de masă) și nu ne oferim timpul necesar pentru a ne detașa de rolul nostru profesional în viața personală.

Cum vă manifestați furia în prezent?

Sugestii pentru a ne controla mai bine furia
  • să ne ocupăm repede și ferm de situațiile potențial periculoase, pentru a nu permite furiei să se acumuleze și pentru a exersa controlul acestei emoții în condiții de siguranță;
  • e important să avem mereu o idee clară cu privire la situațiile în care merită să intrăm pentru o confruntare și cele în care nu, conform propriilor standarde și propriilor nevoi;
  • să ne cunoaștem în profunzime tiparele pre-programate și să ne facem un plan pentru neutralizarea lor (de exemplu, un discurs mental pozitiv și un feedback onest);
  • să ne cultivăm stima față de propria persoană pentru a fi mai puțin vulnerabili la probleme legate de un orgoliu rănit (care constituie, probabil, cauza cea mai frecventă a reacțiilor de furie necontrolate);
  • să adoptăm un stil de viață echilibrat și să creăm relații armonioase, pentru a nu fi nevoiți să îndurăm tensiuni mai mari decât putem duce;
  • să facem sport sau să facem exerciții fizice care să ne permită să eliberăm tensiunile acumulate;
  • să ne dirijăm furia îndreptățită către o activitate constructivă, mai ales dacă emoția a fost stimulată de probleme în privința cărora ne simțim neputincioși, în prezent sau în general (de exemplu, în situația zilelor noastre ne putem implica sub diverse forme în campanii de ajutorare a refugiaților);
  • să verificăm în mod regulat starea principalelor noastre relații, să rezolvăm conflictele și să renegociem așteptările și principiile de bază, cât mai curând posibil;
  • de fiecare dată când revine un vechi obicei, să ne facem timp să reflectăm și să cerem păreri cu privire la ce nu a mers bine; de asemenea, să exersăm (fie și doar mental) cum ne putem comporta altfel data viitoare.
Ca orice relație, relația cu propria furie este un proces

Managementul furiei se referă la un proces. Ne poate ajuta să identificăm factorii de stres, pașii care ne ajută să rămânem conectați cu noi înșine chiar și în mijlocul furtunii furiei. Apoi, putem ajunge să gestionăm situațiile tensionate într-un mod constructiv, pozitiv.

Scopul managementului furiei este de a interveni asupra frecvenței și intensității resimțirii stării de furie, dar și a simptomelor resimțite în corp. În general, este imposibil să nu mai simțim deloc furie. Dar putem învăța să ne controlăm reacțiile (să fim activi, pro-activi și relaționali) și să răspundem într-un mod adecvat din punct de vedere social. Sprijinul unui profesionist poate fi de ajutor în acest proces.

Explorarea rădăcinilor furiei

Multe evenimente diferite pot face pe cineva supărat. Acestea pot include:

  • evenimente interne, cum ar fi eșecuri, nedreptăți sau frustrări;
  • evenimente externe, cum ar fi pierderea proprietății sau a privilegiilor, tachinarea sau umilirea.

Furia poate duce la comportamente de exteriorizare. Acestea pot include certuri și crize de furie. Furia poate provoca, de asemenea, reacții interne. Internalizarea poate include îmbufnarea sau simptome acute ale depresiei. Unii dintre noi pot exprima furia prin agresivitate – funcție biologică a furiei – răspuns evolutiv care ne ajută să ne pregătim pentru a lupta împotriva amenințărilor.

Manifestările inadecvate de furie ne poate duce cu gândul la faptul că persoana în cauză are probleme de autoreglare mintală sau emoțională. De aceea, o strategie în managementul furiei este învățarea unor abilități pentru a ne încetini reacția la stimulul care ne provoacă furie. Încetinirea reacției conduce la crearea unui spațiu interior care să permită identificarea motivelor sentimentelor pe care le avem. Un alt aspect important este că rădăcinile furiei se pot afla în traume emoționale, în răni emoționale, în dependența părinților sau a noastră, în dolii neîncheiate sau în alte suferințe și probleme. O tendință des întâlnită este să găsim o soluție temporară și ușoară pentru a gestiona furia noastră. Calea cea mai scurtă și cunoscută nu este de cele mai multe ori și cea care ne conduce la adevărata cauză a furiei și de aceea simțim cum furia noastră crește și tot crește. Dacă acesta este cazul tău, lucrul cu un terapeut ar putea fi util.

Cum funcționează un grup pentru dezvoltarea unei relații sănătoase cu furia?

Un grup pentru dezvoltarea unei relații sănătoase cu furia ne oferă un set clar de strategii, tehnici, instrumente pentru a ne poziționa corect și sănătos în relație cu noi înșine, dar și cu ceilalți, pentru a ne recupera numeroase resurse personale și spațiu interior necesar creșterii noastre. Grupul, de asemenea, oferă participanților un cadru securizant și plin de căldură și acceptare pentru eliberarea emoțiilor. În același timp, accentul se pune pe obținerea unor răspunsuri, soluții constructive, sănătoase – modalități sănătoase pentru a ne exprima furia și frustrarea. Participanții vor fi încurajați să examineze ce le declanșează furia și să devină conștienți de emoțiile lor la fiecare nivel de intensitate. Fiecare membru al grupului va avea ocazia să-și construiască o hartă a limitelor personale și un ghid de relaționare cu propria furie, urmărind cum relațiile cu persoanele dragi și cu cele din rețeaua noastră socială din care facem parte se îmbunătățesc.

În cadrul terapeutic și de dezvoltare din cadrul unui grup obținem o perspectivă clară asupra modului în care corpul nostru răspunde la evenimentele din trecut sau proiecțiile din viitor. De asemenea, activitatea grupului terapeutic se orientează spre identificarea mecanismelor de apărare care au ca efect declanșarea reacției de furie.

Furia intensă și frecventă poate duce la deteriorarea stării noastre psihice și fizice. Iar intervenția terapeutică în managementul furiei ajută la reducerea și controlul furiei. Acest lucru ne permite să reducem drastic nivelul stresului din viața noastră și, de asemenea, să putem reduce riscul problemelor grave de sănătate, a somatizărilor. O atenție deosebită va fi acordată tendințelor dezadaptative, autocritice, care pun presiune foarte mare pe noi.

„Furiosul crede întotdeauna că este în stare de mai mult decât poate”

Publilius Syrus

Din 19 aprilie 2022 deschid un grup online de terapie și dezvoltare personală ce va avea loc în fiecare zi de MARȚI, TIMP DE 10 SĂPTĂMÂNI, între orele 18.30-21.30 (3 ore).

Scopul acestui grup de terapie și dezvoltare personală vizează felul cum ne raportăm și gestionăm propriile noastre emoții negative și cu precădere furia, iar de aici fiecare va putea explora ce poate și ce nu poate face în încercarea de a-i ajuta pe ceilalți să gestioneze această emoție. Prin urmare, membrii acestui grup vor avea ocazia să găsească noi metode și strategii de abordare a furiei în lucrul cu propria persoană, dar și cu propriii copii, parteneri, clienți, colegi etc.

În sesiunile de lucru vor fi folosite tehnici experiențiale din psihodramă și din metoda ESPERE.

Ce îți oferă grupul de dezvoltare personală?

  • Mediu securizant care favorizează exprimarea libera, fără judecată;
  • Cunoașterea tiparelor de comportament pe care le folosești în relație cu cu ceilalți și în relație cu noi înșine (putem fi înțelegători și toleranți cu ceilalți, dar extrem de critici cu noi, adică furia noastră este orientată către propria persoană);
  • Învățare interpersonală – prin interacțiune cu ceilalți membri;
  • Susținere, apartenență, acceptare, suport, soluții la care nu te-ai gândit până acum, inspirație și mult curaj.

Principii ale grupului:

  • Confidențialitate;
  • Autocunoaștere și abordare terapeutică;
  • Număr redus de participanți;
  • 10 întâlniri de câte 3 ore, marțea de la 18.30 la 21.30;
  • Online, pe platforma Zoom;
  • 20% din timp: explicarea conceptelor teoretice, 80% din timp: exerciții practice, experiențiale și discutarea lor, cu cei care își doresc să împărtășească.

Înscriere: Mesaj pe email contact@tatianamorari.ro, comentariu mai jos la acest articol, Facebook Messenger sau Whatsapp la numărul de telefon 0764.815.898.

Confirmarea înscrierii la grup presupune o discuție (30 min) cu fiecare participant pentru a clarifica așteptările și detaliile logistice.

Valoare investiție: 2.550 lei 1.000 lei.

Poate fi achitată:

  • înainte de fiecare întâlnire (100 lei/întâlnire)
  • în 3 tranșe, caz în care beneficiezi de o reducere de 5%
  • integral înainte de începerea grupului, caz în care beneficiezi de o reducere de 10%. Detaliile de plată se oferă la înscriere și factura se emite după efectuarea transferului

Bonusuri:

  • acces la cele 10 înregistrări video pe toată durata programului
  • 2 ședințe gratuite de terapie individuală (după a 5-a și după a 10-a întâlnire de grup)
  • suport pe whatsapp pe toată durata programului (unde primești feedback și ghidare, tehnici, instrumente etc.)
  • materiale PDF cu exerciții și unelte, ca să le poți accesa ușor

Facilitator: Tatiana Morari, trainer, psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în Psihodramă clasică și în metoda ESPERE.

Lasă un comentariu


Lasă un comentariu


COPYRIGHT TATIANAMORARI.RO