Pentru programare ședință psihoterapie tel. 0764.815.898 sau contact@tatianamorari.ro

Asertivitatea

Avem cu toții o minte fenomenală, capabilă și de o conectare directă la un subconștient vast, și de o intuiție care ne poate îndruma clipă de clipă. Tot ce trebuie să facem este să ne menținem această minte creativă, de mare forță, focalizată în direcția potrivită. Marc Allen

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoțiile și convingerile fără a ataca și fără a afecta drepturile celorlalți. Asertivitatea în comunicare reprezintă abilitatea de comunicare directă, deschisă și onestă, care ne face să avem încredere în noi și să câștigăm respectul prietenilor și al colegilor, de exprimare a emoțiilor și gândurilor într-un mod în care ne satisfacem dorințele, fără a le deranja pe cele ale interlocutorului, de a spune nu fără să ne simțim vinovați sau jenați, de a face complimente și de a le accepta, este o modalitate de dezvoltare a respectului de sine.

Comportamentul asertiv poate fi perceput ca ușor de adoptat sau foarte dificil, în funcție de particularitățile și istoricul de dezvoltare al fiecărei persoane. Comportamentul asertiv este diferit de cel agresiv și de asemenea diferit de cel pasiv.

Diferența între comportamentele agresive, pasive și asertive

Ce facem:

Ce este necesar să facem pentru a comunica asertiv:

Ce facem:

Ce este necesar să facem pentru a comunica asertiv:

AGRESIV

-ținem cont doar de dorințele și de nevoile proprii;

-încercăm să facem cum vrem, orice s-ar întâmpla;

-deseori îi facem pe ceilalți să se simtă rău;

-devenim nesociabili și inabordabili;

-ne luptăm, amenințăm, suntem sarcastici.

-să respectăm faptul că și alții au drepturi.

-să căutăm modalități de interacțiune pentru a nu crea resentimente;

-să ținem cont de sentimentele altora.

AGRESIV

-ținem cont doar de dorințele și de nevoile proprii;

-încercăm să facem cum vrem, orice s-ar întâmpla;

-deseori îi facem pe ceilalți să se simtă rău;

-devenim nesociabili și inabordabili;

-ne luptăm, amenințăm, suntem sarcastici.

-să respectăm faptul că și alții au drepturi.

-să căutăm modalități de interacțiune pentru a nu crea resentimente;

-să ținem cont de sentimentele altora.

PASIV

-doar sperăm că vom obține ceea ce dorim;

-ne bazăm pe alții să ghicească ce dorim sau să facă lucruri pentru noi;

-ne ascundem sentimentele reale, facem doar aluzii;

-ne simțim dezamăgiți.

-să cerem ceea ce ne dorim;

-să ne apărăm poziția;

-să spunem ceea ce simțim;

-să ne simțim bine cu propria noastră

-persoană;

-să manifestăm perseverență și fermitate.

PASIV

-doar sperăm că vom obține ceea ce dorim;

-ne bazăm pe alții să ghicească ce dorim sau să facă lucruri pentru noi;

-ne ascundem sentimentele reale, facem doar aluzii;

-ne simțim dezamăgiți.

-să cerem ceea ce ne dorim;

-să ne apărăm poziția;

-să spunem ceea ce simțim;

-să ne simțim bine cu propria noastră

-persoană;

-să manifestăm perseverență și fermitate.

PASIV

-cerem ceea ce vrem, știm că avem drepturi;

-îi ascultăm pe alții și știm că și ei au drepturi;

-exprimăm clar ceea ce simțim;

-avem încredere în noi înșine.

PASIV

-cerem ceea ce vrem, știm că avem drepturi;

-îi ascultăm pe alții și știm că și ei au drepturi;

-exprimăm clar ceea ce simțim;

-avem încredere în noi înșine.

Zece drepturi în comportamentul asertiv

Exercitarea acestor drepturi poate produce consecințe pozitive în relațiile cu ceilalți dacă acestea sunt liber asumate de persoana în cauză.

dreptul de a fi unicul „judecător” al propriului comportament;
dreptul de a nu ne justifica sau motiva atunci când întreprindem unele acțiuni;
dreptul de a ne răzgândi fără să ne simțim vinovați;
dreptul de a greși: A greși este omenește!;
dreptul de a spune Nu știu!;
dreptul de a spune Nu înțeleg!;
dreptul de a nu asocia acțiunile noastre față de ceilalți în funcție de dragostea sau bunăvoința acestora;
dreptul de a lua uneori decizii care nu se bazează neapărat pe logică;
dreptul de a nu empatiza emotiv în anumite situații!

Îți propun un exercițiu simplu: citește cu voce tare aceste drepturi, ce simți? Există anumite cuvinte care îți trezesc emoții distincte? Există drepturi pe care le ai și nu se regăsesc în această listă? Rearanjează ordinea drepturilor în funcție de importanța acestora pentru tine. Printează această listă și păstreaz-o la vedere, protejează-ți sănătatea și echilibrul interior, fii asertiv!

Cum poate fi dezvoltată comunicarea asertivă?

Atunci când ni se încalcă un drept sau o valoare personală trebuie să acționăm spunând un nu categoric;
Să fim direcți!
Nu suntem obligați să participăm la o discuție/conversație care nu face plăcere;
Pentru a ne asigura că ceea ce am comunicat a fost bine înțeles, putem cere un feedback;
Să ne exprimăm clar și direct fără a apela la formulări generale sau alambicate;
Să oferim argumente solide;
Să nu ne zgârcim în a face complimente celor cu care intrăm în contact. Nu este recomandat să exagerăm. Să acceptăm complimentele și să le acordăm valoare;
Atunci când cineva are un comportament greșit sau nedorit este indicat să facem o remarcă referitoare la aceasta, dar în termeni obiectivi. Remarca noastră trebuie să fie făcută la adresa comportamentului și nu a persoanei;
Atunci când comentăm un comportament, este recomandat să evidențiem impactul acestui comportament asupra noastră.
Să fim onești, mai ales în chestiunile relevante! Să fim onești cu noi înșine și cu cei din jurul nostru.
Să rămânem focalizați pe subiectul discuției.
Putem stabili clar ce e negociabil și ce nu. Este recomandat să ne păstrăm tot timpul un comportament cooperant și prietenos, dar ferm.
Să negociem ca între egali, putem cere sugestii.
Să ne controlăm emoțiile și să nu răspundem cu agresivitate sau supunere în situații de stres. A avea puterea de a ne exprima adecvat emoțiile și sentimentele (teamă, furie, supărare, dezaprobare etc.), ideile și atitudinile față de diverse lucruri sau acțiuni este hotărâtoare atât pentru modul în care ceilalți ne răspund la acțiuni cât și pentru consolidarea imaginii pe care ne-o formăm despre noi înșine și pe care o transmitem și celorlalți.

Unul dintre cele mai nocive aspecte ale relațiilor noastre care ne destabilizează și face să uităm de aspirațiile noastre cele mai înalte este cearta. Dincolo de faptul că cearta ne conduce niciunde, ea ne consumă foarte multă energie interioară și în final ajungem să pierdem capacitatea noastră de deschidere și disponibilitatea față de cei dragi. Certurile sunt o modalitate ineficientă de comunicare și ele fac mai mult rău decât bine. De îndată ce începe o ceartă, comunicarea eficientă devine imposibilă.

Fiind implicați într-o ceartă devenim furioși și indignați fiindcă nu reușim (în opinia noastră) să ne facem auziți. Totuși niciunul dintre cei implicați nu se hotărăște să asculte ce are celălalt de spus. Pe măsură ce conflictul ia amploare, furia preia controlul total, iar cei implicați încep să arunce cuvinte în care nu cred nici ei. Certurile mai mult creează probleme decât le rezolvă.

Tehnica simplă de aplanare a certurilor[1] are două variante: varianta lungă și varianta prescurtată (odată ce am înțeles tehnica integrală, varianta prescurtată este ușor de înțeles).

Varianta lungă a tehnicii de aplanare a certurilor

Dacă am intrat într-o ceartă putem urma pașii de mai jos:

1. Ascultăm, fără a spune nimic, ce spune persoana cealaltă. Atunci când ne aflăm într-o dispută putem să ne amintim următorul lucru: Cearta nu duce niciunde. Certurile nu rezolvă nimic. Ceea ce avem de făcut în primul rând este să nu spunem nimic, să tăcem pur și simplu și să ascultăm ce are de spus persoana cealaltă. Nu întrerupem – va veni și rândul nostru să vorbim. Deocamdată ascultăm fără să contrazicem, fără să ne apărăm și fără să ne umilim sau să umilim cealaltă persoană în vreun fel – nici prin cuvinte și nici prin atitudine (sau prin limbajul trupului). Ascultăm pur și simplu ceea ce are de spus, admitem punctul de vedere și acceptăm cuvintele ca fiind exact ceea ce are să ne spună în momentul acela. Pentru cei mai mulți oameni nu este deloc ușor la început să procedeze în acest mod, dar în timp ne vom da seama că este de mare folos să deprindem această abilitate, fiindcă nu doar soluționează certurile, ci ne și oferă o stare de spirit foarte bună, vom reuși să procesăm mai bine situațiile și să găsim soluții mai inspirate. Pusă în practică, această etapă nu durează mai mult de două sau trei minute. Dacă cineva vede că este ascultat, chiar și în toiul unei dispute aprinse, va spune ceea ce are de spus în doar câteva minute.
2. Ne exprimăm gândurile și sentimentele. Am ascultat cealaltă persoană fără să o întrerupem. Acum putem să o rugăm să ne asculte și ea fără să ne întrerupă. Aceasta este cheia. O putem asigura că va mai avea ocazia să vorbească și după aceea, dar acum este rândul nostru. Vom constata că nu ne va lua mai mult de două sau trei minute să ne spunem punctul de vedere.
3. Ascultăm cu atenție răspunsul celeilalte persoane, fără a întrerupe. Vom avea după aceea și alte ocazii să îi răspundem, dar pentru moment este important să o ascultăm și să n-o întrerupem, așa cum am făcut la început. Pasul acesta rareori ia mai mult de un minut sau două.
4. Răspunsul nostru. Acum răspundem noi. Este iarăși posibil să fie nevoie să insistăm ca cealaltă persoană să nu ne întrerupă (dacă noi n-am întrerupt-o, nimic nu e mai cinstit decât ca și ea să ne asculte fără să ne întrerupă). Este posibil să fie necesar ca acești ultimi doi pași să fie repetați de mai multe ori – permitem celeilalte persoane să vorbească, apoi vorbim noi, fără să întrerupem sau să fim întrerupți. Rareori este nevoie să repetăm pașii aceștia de mai mult de două sau trei ori.
5. Întrebăm ce vrea cealaltă persoană de la noi. Ascultăm fără să întrerupem. Orice ceartă se datorează faptului că cei implicați nu obțin ceea ce vor.
6. Spunem exact ceea ce vrem noi de la ea. Este necesar să fim cât mai onești și mai direcți cu putință. Expunem lucrurile cât mai limpede posibil.
7.Negociem și facem înțelegeri clare. Este posibil ca unul sau toți cei implicați să fie nevoiți să facă un oarecare compromis, dar continuând să negociem vom ajunge la o înțelegere care să ne mulțumească. Poate că va fi nevoie în acest scop să facem un brainstorming creativ și să luăm în considerare câteva dar dacă-uri (Dar dacă am încerca asta? Dar dacă am încerca cealaltă?). În final se va găsi o soluție creativă care să convină tuturor celor implicați. Dacă vom continua să o căutăm, o vom găsi.

Tehnica de aplanare a certurilor poate fi greu de aplicat la început. Cele mai mari eforturi de obicei trebuie să le depunem pentru a nu întrerupe cealaltă persoană. Ne putem lua notițe referitoare la ceea ce ni se spune, ca să putem răspunde la tot și să nu omitem nimic. Rezultatul final merită osteneala: această tehnică simplă ne poate arăta cum să trăim în armonie cu ceilalți oameni.

Chiar dacă cearta a devenit foarte aprinsă, ascultând cealaltă persoană vom putea vedea că furia se risipește. De îndată ce am început să ascultăm ce spune celălalt, cearta se transformă în ceva total diferit: trecem de la vechiul model de comportament dominator la parteneriat real, eficient[2]. Parteneriatul este mult mai puternic decât dominarea. Discutarea problemelor în așa fel încât toată lumea să fie ascultată fără să fie întreruptă are drept rezultat o comunicare mult mai eficientă decât cearta.

Forma prescurtată a tehnicii de aplanare a certurilor

Dacă alte persoane sunt implicate într-o ceartă, putem interveni și juca rol de arbitru, insistând doar asupra unei singure reguli: să nu se întrerupă unul pe celălalt în timp ce vorbesc. Poate vom fi nevoiți să le amintim acest lucru în repetate rânduri. Dar metoda funcționează de fiecare dată: pur și simplu nu putem purta o ceartă dacă stăm și ascultăm ce are de spus fiecare, pe rând.

Aplicând aceste două tehnici de aplanare a certurilor nu numai că vom reuși să comunicăm mai eficient, să gestionăm mai bine relațiile și să găsim soluții mai potrivite unor probleme apărute, dar vom căpăta și o mare forță interioară. Acestea doar fiind atenți la ceilalți!

[1] Marc Allen, Ghidul succesului pentru leneși. Manifestul unui leneș pentru bogăție și împlinire, Editura Mix, 2013

[2] Riana Eisler